05.03.2010 - Martisorul, de mii de ani, un simbol al primaverii

Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia şi Primăria Municipiului Mangalia, în colaborare cu: Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Constanţa, Clubul Artelor „Solteris” din Mangalia, Teatrul „Thaliamar” din Mangalia şi Colegiul Economic Mangalia, organizează sâmbătă, 6 martie 2010, ora 13.00, la sediul muzeului callatian, activitatea cultural-ştiinţifică intitulată: „Mărţişorul, de mii de ani, un simbol al primăverii”.
În deschiderea evenimentului, primarul Mihai Claudiu Tusac va felicita doamnele şi domnişoarele prezente şi le va oferi flori, alături de gândurile sale bune faţă de „cele care sunt mamele, soţiile, surorile, prietenele noastre şi faţă de care avem datoria de onoare de a le ocroti, de a le iubi şi de a le demonstra în fiecare zi cât de mult înseamnă pentru noi”.
„Sunt cercetători care susţin că mărţişorul datează de acum 8.000 de ani. Ei aduc ca argumente rezultatele cercetărilor arheologice descoperite pe malul Dunării, la Schela Cladovei (judeţul Mehedinţi), unde au fost descoperite amulete vopsite în alb şi roşu, nişte pietricele purtate la gât în acele vremuri. Alţi cercetători susţin că originile mărţişorului datează de pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a lunii lui Marte. Marte era un zeu al războiului, dar şi un zeu al forţelor naturii, al fertilităţii şi vegetaţiei. Roşul mărţişorului semnifica războiul, iar albul – pacea. Aşadar, cuvântul „mărţişor” are origini latine şi reprezintă numele popular al lunii martie. Pe vremea dacilor, mărţişoarele erau confecţionate iarna, dar se purtau începând cu prima zi a lunii martie. Măţişoarele erau, de fapt, pietricele albe şi roşii. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate şi frumuseţe. La traci, atributele zeului Marte le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului. Cultul său era legat de glia maternă şi de vegetaţie. Lui ii erau consacrate sărbătorile primăverii, ale florilor şi fecundităţii naturii. Mărţişorul a fost purtat în trecut şi în Moldova şi Bucovina. El era reprezentat dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu un şnur din lână albă şi roşie, care era purtat la gât în primele 12 zile ale lunii martie. Mărţişorul era apoi prins în păr şi păstrat până la sosirea cocorilor, după care era agăţat într-un copac, iar cu moneda se cumpăra caş. În concluzie, semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de mii de ani, el fiind un simbol al primăverii şi al revenirii naturii la viaţă”, a menţionat directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc.
În cadrul activităţii dedicate mărţişorului, vor mai avea scurte intervenţii Liliana Vioiu şi dr. Ion Pâslaru, muzeografi la Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia. Elevi ai instituţiilor de învăţământ din Mangalia, ce fac parte din teatrul „Thaliamar” coordonat de regizorul Aura Stuparu, vor interpreta un fragment de teatru având ca temă mărţişorul.
În final se va derula un recital de muzică şi poezie, susţinut de scriitorul Marius Robert Dincă şi cantautorul şi pictorul Gabriel Tora, membri ai Clubului Artelor „Solteris” din Mangalia. Activitatea cultural-ştiinţifică se va încheia cu vernisajul unei expoziţii de pictură dedicată acestui eveniment, al cărei autor este Gabriel Tora.



Dep. Mass-media