Mangalia: trecutul istoric şi deschiderea către lume
Callatis – “cea cu ziduri puternice” - este la origine o colonie fondată de grecii veniţi din Heracleea Pontica, în sec. VI î.H. Încă de la întemeiere, se bucură de o evoluţie ascendentă, graţie bogăţiilor din zonă, astfel că pe vremea în care Callatis ajunsese un oraş puternic şi bogat, Tomis era un târguşor. Oraşul Callatis poate fi socotit cel mai vechi atestat din ţara noastră, deoarece Histria, primul oraş întemeiat, nu mai este astăzi o administraţie de sine stătătoare.
În cetate erau divinizaţi Apollo, Dionysos, Hermes, Afrodita, Cibele, Nike, Atena şi Cavalerul trac. Oraşul – stat autonom Callatis a fost, în perioada elenistică, cel mai important centru economic şi cultural din Dobrogea, din care se trag vestiţi învăţaţi ai Egiptului elenistic. Aici s-a găsit singurul papirus descoperit în Europa, în afară de cele de la Pompei. Datorită băilor mezotermale sulfuroase, oraşul Callatis este şi prima staţiune balneo-climaterică atestată pe teritoriul ţării noastre.
Din epoca romană datează zidurile de incintă de tip pontic, un templu al lui Dionysos şi un altul al Concordiei, unde a fost expusă copia în limba latină a Tratatului de alianţă şi asistenţă mutuală cu Roma: Foedus Roma-Callatis, un gimnaziu şi un amfiteatru. Epoca romană şi cea medievală au lăsat cetatea într-un con de umbră, din “Pangalia” medievală necunoscându-se aproape nimic.
Organizarea unei stăpâniri bizantine temeinice în Dobrogea a dus la refolosirea vechiului port Callatis, numit acum Pancalea, adică “Frumoasa”. În aceeaşi perioadă, pelerinajul la Mangalia scutea pe musulmanii dobrogeni de a merge să se închine la Mecca.
După încheierea păcii în 1878, Dobrogea, inclusiv Mangalia, revin oficial la România.
Între cele două războaie mondiale, Mangalia a devenit o staţiune foarte frecventată de păturile mijlocii şi de intelectuali. Reconstrucţia oraşului a început în anii 1957-‘58, iar după 1965 începe construcţia staţiunilor turistice ale Mangaliei: Jupiter, Neptun-Olimp, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Salba de staţiuni cu numele planetelor sistemului solar este considerată astăzi o structură turistică armonioasă, ce beneficiază de factori naturali terapeutici: soarele, apa de mare, nisipul fin, apele minerale sulfuroase.
Mangalia are astăzi 41.000 de locuitori, dintre care 80% de naţionalitate română, iar restul de 20% este format din turci, tătari, greci, macedoneni, armeni, bulgari, ruşi lipoveni, unguri şi ucraineni. Religia predominantă este cea ortodoxă (90%), urmată de religia musulmană, catolică şi alte culte.
Dintre obiectivele turistice ale zonei, se remarcă Incinta romano-bizantină, latura de nord, situată în centrul oraşului, nu departe de mare, un zid gros construit din blocuri mari de piatră cioplită; Mormântul cu papirus din incinta Muzeului de Arheologie Callatis; Geamia Esma Han Sultan, cea mai veche construcţie din Mangalia, datând de la 1590; Mormântul princiar – Movila Documaci, un complex funerar format dintr-un mormânt de mari dimensiuni care se presupune că a fost locuit; Peştera Movile, descoperită din întâmplare în 1986 într-un puţ minier, a devenit una dintre cele mai vestite din lume, studiată de experţi NASA pentru ecosistemul unic în mediu de hidrogen sulfurat; Peştera Limanu, descrisă ca fiind nesfârşită, cu galerii care ajung până în beciuri şi fântâni din Bulgaria sau Turcia.
Municipiul Mangalia şi-a legat numele de unul dintre cele mai mari festivaluri din ţară: Festivalul Callatis, care se desfăşoară pe o scenă pe apă, unică în România. Ceremonialul religios al Sfintelor Sărbători de Paşti se desfăşoară pe ţărmul mării. An de an, la Gala Tânărului Actor “HOP!”, tineri absolvenţi ai institutelor de învăţământ superior teatral îşi încep drumul artistic la Mangalia, alături de nume consacrate ale scenei româneşti. La Festivalul Internaţional “Zile şi Nopţi de Literatură” participă scriitori din toată Europa, din SUA, Israel şi China, alături de scriitori români.
Mangalia este membru şi face parte din Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România, alături de alte 100 municipii din ţară.
La nivel internaţional, municipiul Mangalia este înfrăţit cu Greenport (SUA), Lavrio (Grecia), Balcic şi General Toşevo (Bulgaria), Struga (Macedonia), Porto Viro şi Santa Severina (Italia), desfăşoară programe în cadrul convenţiilor de colaborare cu Charleville-Mézières (Franţa), Aywaille (Belgia) şi se află în tratative de înfrăţire cu Banska Bystrica (Slovacia), San Giuliano Terme (Italia) şi oraşe din America de Sud.
Din 1998 este membru şi face parte din Consiliul director al Uniunii Vechilor Porturi Greceşti din Bazinul Mediteranean şi al Mării Negre, alături de alţi 36 de membri din 11 ţări de pe 2 continente: L’Escala-Empuries (Spania), Agde, Antibes, Nice (Franţa), Santa Severina, Crotone şi Castelvetrano (Italia), Galaxidi, Patras, Chalkis, Pireu, Pythagorion-Samos, Ithaka (Grecia), Heraklion (Creta), Larnaca şi Paphos (Cipru), Alexandria (Egipt), Djerba Houmt-Souk (Tunisia).
Din septembrie 2008, municipiul Mangalia face parte din Consiliul Director şi îndeplineşte funcţia de Secretar General al Asociaţiei Euroregiunea Mării Negre – Black Sea Euroregion. Asociaţia mai include următorii membri: oraşul Idjevan (Republica Armenia), municipalităţile Bourgas, Nessebar, Shabla şi Varna (Republica Bulgaria), Republica Autonomă Adjara (Georgia), Raionul Cahul (Republica Moldova), judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Brăila şi Constanţa.
Consilier Relaţii Internaţionale,
Silvana Cojocăraşu
